PERU SI TURCIA AJUNG LA UN ACORD ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RENUNȚAREA COMUNĂ LA VIZE.
24.05.2013
PARTICIPAREA DOMNULUI PREȘEDINTE AL REPUBLICII LA CEL DE-AL VII-LEA SUMMIT AL ALINAȚEI PACIFICULUI
28.05.2013

VARGA LLOSA A PRIMIT TITLUL DE HONORIS CAUSA ÎN ROMÂNIA

Mario Vargas Llosa a primit pe 20 mai anul curent titlul de doctor Honoris Causa din partea Universității Babes-Bolyai din Cluj din România. În timpul discursului său de acceptare al titlului, scriitorul peruan a semnalat că “literatura are rolul de a da un sens lumii și de a îmbogății viața”.

Vargas Llosa a asistat duminică 19 mai la Teatru Național din Cluj la prima punere în scenă în limba română a operei sale “O mie și una de nopți”, o adaptare după faimoasa colecție de povești arabe.

Vizita scriitorului Vargas Llosa în România s-a încheiat cu participarea acestuia la o conferință alături de scriitorul și filosoful român Gabriel Liiceanu numită “Am putea să trăim fără să evadăm în ficțiune?”

Mario Vargas Llosa a fost numit cel mai complet narator al generației sale și este o figură reprezentativă a literaturii hispanoamericane. Reprezentant ideal ai spiritului Boom-ului Latinoamerican, opera sa narativă se caracterizează prin importanța experimentării tehnice, aspect pe care el îl valorifică ca un maestru al compoziției novelistice. Romanele lui tratează antonimia dintre istoric și structură, după cum exprimă și titlul diferitelor lui romane, în care prezența structurilor dovedește interesul aproape obsesiv pe care autorul îl are pentru ele. De asemenea, în ceea ce privește tonurile, opera lui prezintă caracteristici foarte variate, de la umor și comicitate până la cădere tragică.

În ceea ce privește modelele sale de inspirație literară, se pot vedea romanele “Tirant lo blanc” al lui Joanot Martorell și “100 de ani de singurătate” al lui Garcia Marquez, ambele considerate idealuri ale conceptului de roman total, concept în cadrul căruia se îmbină realul cu iraționalul și cu mitul.

În opera lui Vargas Llosa se observă folosirea realității ca un element infinit pentru a găsi conținuturi și teme, precum mediocritatea ființei umane, violența și sexul, căruia i se adaugă multiperspectivismul, salturile temporale, folosirea a mai multor naratorii în locul celui omniscient, reținerea de informații și folosirea de istorii paralele.