Primii locuitori
Primii locuitori au ajuns in Peru acum 20.000 de ani . Au adus instrumente
( unelte) din piatra si tot ce stiau era sa vaneze si sa recolteze fructe . Cativa dintre ei s-au stabilit in Paccaicasa ( Ayacucho ) . Resturile celui mai vechi peruan
( 7.000) il descriu ca avand o fata larga (lata) , un cap alungit si o inaltime de 1,60m. Primii peruani au lasat urme din arta “rupestre” in Toquepala ( Tacna , 7.600 a.C.) si din modul de viata in Chicla ( Lima , 5.800 a.C.) . Procesul de a cultiva plante a culminat cu agricultura si cu constructia de sate si centre publice ceremoniale .
La integrarea culturilor regionale , au aparut tehnici noi cum ar fi textilaria , metalurgia si olaritul , facand loc astfel nasterii unor inalte culturi .
Culturile preinca
Culturile preinca s-au stabilit in jurul anului 1.400 pe coasta si lantul muntos al Peru-ului . Cateva din aceste culturi au ajuns sa cuceresca , prin putere si influenta, mari parti din teritoriul peruan , fapt ce a permis inflorirea micilor centre regionale.
Toate se caracterizau prin ceramica lor particulara , printr-o surprinzatoare adaptare la mediu si o utilizare excelenta a resurselor naturale ; vaste cunostinte din care
s-a alimentat apoi cultura Incasa .
Prima civilizatie peruana s-a stabilit in Huantar (Ancash) in anul 1.000 a.C. Putera , bazata pe o ordine teocratica , a avut centrul in templul Chavin de Huantar , pe ale carui pereti si galerii aundau sculpturile unor zei feroci cu trasaturi animalice ( de felina ) . Cultura Paracas (700 a.C. ) s-a ivit pe coasta sudica a Peru-ului. S-a dezvoltat foarte bine in arta textila . Pe costa nordica s-a dezvoltat cultura Moche (100 a.C.) . “Aglutino” autoritatile militare din vaile de pe coasta , ca si cunoscutul “El senor de Sipan “ . Portretele vagi din cultura Moche si iconografia sa , au surprins prin tehnica elaborata de desen . In muntii peruani , cultura Tiahuanaco (200 d.C.) a fost localizata in regiunea Collao ( care delimiteaza teritorii din Chile si Bolivia) si astfel au ajuns sa fie cunoscue de catre peruani , terasele bune pentru cultura plantelor , cheile , dar si folosirea diverselor trepte ecologice in agricultura. Cultura Nasca (300 d.C.) a invins desertul de pe coasta prin apeducte subterane si a lasat pe acel teren mari figuri geometrice si sub forma de animale , care, se pare ca erau schema unui calendar agricol care pana in ziua de astazi este foarte interesant pentru cercetatori . Cultura Wari (600 d.C.) a introdus modelul urban in teritoriul Ayacucho si a extins influenta acestuia in Anzi . Rafinata cultura Chimu (700 d.C.) a lucrat aurul si alte metale si a construit din pamant ,orasul Chan Chan, localizat in Trujillo. Cultura Chachapoyas (800 d.C.) a utilizat la maxim pamanturile cultivabile si a realizat constructii pe culmile muntoase din zona padurii nordice . Marimea orasului fortificat , Kuelap , este examplul magnificei adaptari la mediu .
Incasii
Cultura Incasa a fost civilizatia cea mai importanta din America de Sud . Organizarea economica si distribuirea bogatiilor , manifestatiile artistice si arhitectura sa , i-au impresionat pe primii cronicari . Incasii adorau pamantul
( Pachamama) si soarele (Inti) . Incasul, suveran din Tahuantinsuyo , se considera sfant si fiu al soarelui , de aici legendele despre originea incasilor ne povestesc ca soarele isi trimite fii (Manco Capac si Mama Ocllo sau cei patru frati Ayar si sotiile acestora) sa fundeze Cusco , oras sfant si centru al Tahantinsuyo . Expansiunea incasilor se atribuie capacitatii lor extraordinare de organizare . Populatia avea ca nucleu central , familiar si territorial , “ayllu” , si atunci cand trebuia sa se indeparteze de el din cauza lucrului , nu pierdea legatura cu acesta. Incasii mobilizau mari adunari de oameni ca premiu sau pedeapsa si asa a fost consolidata expansiunea , o data ce invatau din cunostintele culturilor ce se dezvoltasera anterior . Grupul inrudit al incasilor era “ la panaca” , care era integrat prin rudele si descendentii sai , cu exceptia aceluia care se convertea in incas si forma o noua “ panaca”. Cronicarii spanioli din secolul al XVI- lea au semnalat ca au fost treisprezece suverani : de la legendarul Manco Capac pana la controversatul Atahualpa , care si-a pierdut viata in timpul cuceririi spaniole . Tahuantinsuyo sau Imperiul Incas a reusit sa se extinda pana la actualele tari , Columbia in partea de nord , Chile si Argentina in patile sudice , incluzand total teritoriile din Bolivia si Ecuador . Membrii grupurilor “panaca” erau nobilii Incasi , numiti de catre suveran . Puterea grupurilor “ panaca” si a incasilor era evidenta in tot tinutul Tahantinsuyo , dar in arhitectura din Cusco atingea apogeul frumusetii prin : Koricancha sau Templul Soarelui , fortaretele din Ollantaytambo si Sacsayhuaman , si mai ales , orasul Machu Pichu .
Intalnirea a doua lumi
Intalnirea culturilor incasa si spaniola a inceput in secolul al XVI-lea . In 1532 ostile lui Francisco Pizarro l-au capturat pe Atahuapla in Cajamarca . Populatia aborigena a scazut considerabil in primele decade si Viceregatul Peru-ului s-a creat in 1542 , dupa o infruntare intre proprii cuceritori si Coroana spaniola . Procesul inradacinarii spaniole s-a consolidad in secolul al XVI-lea cu viceregele Francisco de Toledo , care , prin ordonatele sale, a stabilit fundamentul pentru economia coloniala : sistemul de control de mana de lucru indigena (mita) pentru minerit si pentru productia de artizanat . Aceste activitati , impreuna cu monopolul comercial , au constituit baza monopolului colonial . Dar schimbarea dinastiei si reformele burbonice ale secolului XVIII , au creat disconformitati intre multe sectoare sociale. Cea mai importanta dintre razvratirile indigene a fost cea a lui Tupac Amaru al II-lea , cu care s-a inceput generarea miscarii indigene care a independizat Hispanoamerica in secolul XIX . Pana in secolul XVII , Viceregatul Peru-ului delimita teritoriul care se extindea de la Panama pana la Tiera del Fuego. Predica preotilor s-a amestecat cu credintele andine , stabilindu-se un sistem de credinte mixt , sincretismul , care continua pana in zilele noastre . Impreuna cu spaniolii a ajuns in Peru si rasa neagra , care adunata cu populatia indigena si spaniola , facea parte din patura sociala si rasiala a tarii . In secolele XVI si XVII , productia intelectuala si arta coloniala peruana si-au adus aportul in traditia spaniola .
Nasterea Statului Peruan
Peru a fost declarata tara independenta de catre don Jose de San Martin in 1821 si in 1824 Simon Bolivar a terminat cu razboaiele de independenta . Totusi , in ciuda eforturilor de a organiza tanara republica peruana , in secolul XIX , tara a trebuit sa infrunte costul luptei : dura criza economica si un regim milita auster care a dat guvernelor civile foarte putine sanse de a guverna . Prin 1860 , datorita castigurilor din guano , bumbac si zahar , s-a putut lipsi de contributia indigena si de sclavia negrilor . Au sosit chinezi si europeni pentru a amplifica mana de lucru si pentru a se integra in societatea noastra . S-a unit tara cu ajutorul cailor ferate , si s-a organizat cu Mnuel Perdo ca presedinte , primul regim civil din Peru . Primii japonezi au sosit la sfarsitul secolului . In 1879 tara era in razboi cu Chie . Apoi, dupa patru ani de confruntari , Peru a fost invisns si falimentat . Dupa un nou apogeu al regimului de austeritate militara , s-au intors civilii , facand loc unei peroiade numita Republica Aristocratica : economia a fost dominata de catre elita proprietarilor de pamanat , si s-a urmat un model exportator , in care succesul exportului de cauciuc a renovat mitul El Dorado .
Peru actual
Primii ani ai secolului XX au fost marcati de o lunga dictatura civila impusa de Augusto B. Leguia . Proiectul pentru modernizarea tarii , de a crea opera pentru o “Patrie noua “ a indatorat Statul , care nu a putut face fata crizei din 1929 . A fost de asemenea o perioada de mare creatie intelectuala , simbolizata de fondatorul APRA , Victor Raul Haya de la Torre si Jose Carlos Mariategui , creatorul gandirii socialiste peruane si nucleul muncii intelectuale si artistice din tara , in timpul scurtei sale vieti . Dupa caderea “Leguia’ a revenit militarismul , intretupt de guvernele Prado in 1939 , si Bustamante si Rivero in 1945 . In 1948 , Manuel A. Odria a infaptuit un nou guvern militar , care in decurs de opt ani , a imbinat operele (manifestarile) publice cu o dura represiune politica . Conditiile de navigare pe raul Amazon au motivate acorduri cu Brazilia , pana ce in 1909 s-a completat determinarea frontierelor intre cele doua tari . Dupa o lunga discutie , tratatul de frontiera cu Columbia a fost aprobat de congres in 1927 si li s-a acordat columbienilor iesirea la Amazon . in 1929 , dupa disputele teritoriale cu Chile , rezultat al infruntarii , dispozitia de reluare a relatiilor a dus la semnarea tratatului prin care Tacna era redata Peru-ului . In 1968 , Fortele Armate , printr-o lovitura de stat l-au demis pe presedintele republicii din acea vreme, Fernando Belaunde Terry. Primii ani din aceasta dictatura militara s-au diferentiat de celelalte regimuri sudamericane prin inspiratia socialista . Generalul Juan Velasco Alvarado , a inceput o politica de expansiune statala care trebuia sa solutioneze marile probleme care saraceau tara . Cu acest final , “ se estatizaron” petrolul si mijloacele de comunicare si s-a realizat o reforma agrara . Generalul Francisco Morales Bermudez , preset de populatie , a convocat un Ansamblu Constitutiv . In 1980 , Belaunde Terry a fost reales . In primii ani din acesta decada , au avut loc in tara doua miscari subversive care mai mult de zece ani au zguduit Peru-ul cu violenta lor. Dupa guvernul lui Alan Garcia (1985-1990) , presedintele Alberto Fujimori , ales in 1990 , a dizolvat Congresul importiva constitutiei si a decretat un Guvern de Urgenta . Dupa a doua si ilegala sa realegere in anul 2000 , si in fata evidentelor probe de coruptie , cetatenii au cerut noi alegeri . Fujimori a parasit tara , si s-a stabilit guvernul de Tranzitie Democratica al presedintelui Valentin Paniagua .
Dupa triumful sau electoral , Alejandro Toledo Manrique si-a asumat rolul de presedinte constitutional al Republicii la data de 28 iulie 2001 .
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
APEDUCT DIN PERIOADA PREINCA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
AREQUIPA: MANASTIREA SANTA CATALINA |
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
|
|
|
REPLICA SEÑOR SIPAN - LAMBAYEQUE |
|
